Acest text se află în evanghelia după Matei și mai jos voi cita și textul din evanghelia după Ioan:

După cum am arătat deja, în partea a I a acestui articol, cele două texte se contrazic între ele, din punctul de vedere al persoanei sau persoanelor, cărora Isus (Iisus) le-a conferit puterea de a lega și dezlega păcatele oamenilor. În textul din Matei ni se spune că Petru a primit această calitate, iar în evanghelia după Ioan ni se spune că toți ucenicii lui Isus (Iisus) au dobâdit această putere. Există o mare deosebire între cele două variante, deoarece dacă numai Petru a primit această putere, înseamnă că numai el și urmașii lui, adică episcopii Romano Catolici au această putere, iar în a doua variantă înseamnă că toți Creștinii născuți din nou, dețin această atribuțiune. Cine sunt urmașii apostolilor? Sunt ei toți Creștinii născuți din Dumnezeu, din toate timpurile sau sunt numai episcopii? Eu cred că sunt toți Creștinii regenerați spiritual, așa cum erau și apostolii și nu doar episcopi, preoți, pastori, diaconi sau cei care dețin alte responsabilități bisericești. Se poate vedea de ce diferanța dintre cele două texte este așa de importantă. Aceasta pune în discuție întreg sistemul bisericesc.

 Dacă în articolul anterior am privit aceste două texte în opoziție, unul cu celălalt, de data aceasta voi încerca să le citesc unul în completarea celuilalt, adică voi încerca să observ dacă aceste două texte pot fi privite ca fiind două mesaje complementare, adică două părți ale aceluiași întreg, sensul fiind de fapt același, în ambele cazuri. Pentru aceasta încep prin a considera că Isus (Iisus) a dat de două ori, în două ocazii diferite, ucenicilor Săi, puterea de a lega și dezlega păcatele. Este de remarcat că în ambele ocazii delegarea lui Isus (Iisus) este legată de puterea Duhului Sfânt. În evanghelia după Matei, Petru a primit această putere, atunci când Duhul Sfânt i-a transmis că Isus (Iisus) este Fiul lui Dumnezeu. În evanghelia după Ioan, puterea de a lega și dezlega păcatele este oferită de Isus (Iisus) o dată cu primirea Duhului Sfânt, de către ucenici. De fapt Duhul Sfânt este Acela care are puterea de a lega și dezlega păcatele și atunci când El locuiește în oameni, atunci și aceștia, implicit, dobândesc această putere, dar numai în măsura și în timpul cât Duhul Sfânt însuși este prezent în interiorul lor.

 În evanghelia după Ioan, printre ucenicii, asupra cărora Isus (Iisus) a ”suflat„ Duhul Sfânt, se afla negreșit și Petru, deci în această interpretare Petru a primit de două ori această misiune de la Cristos. Nu este o aserțiune absurdă, deoarece în evanghelia după Ioan, Petru a primit și misiunea de a păstorii oile, oițele și mielușeii lui Dumnezeu, deci el era prezent, alături de Isus (Iisus) în acele momente și desigur că nu putea lipsi, de la un eveniment atît de important. Petru a primit de la Isus (Iisus) o misiune și în   evanghelia după Ioan și nu a fost remarcat doar de evanghelistul Matei. Prin urmare, Petru se afla printre ucenici și atunci când Isus (Iisus) a dat acestora puterea de a lega și a dezlega păcatele. Problema este că, dacă se citește textul din Matei separat rezultă că numai Petru a primit de la Isus (Iisus) o putere specială, dar aceasta nu este cazul sau o misiune specială și nici aceasta nu este cazul, căci toți apostolii au păstorit turma lui Cristos și mă refer la Iacov, la Ioan, la Andrei și mai târziu la Pavel. Toți au fost misionari, toți au fost păstori, toți au fost învățători ai primilor Creștini și nu se poate spune că numai Petru sau el în mod special a îndeplinit misiunea de păstor. Desigur că în Roma, alături de Pavel, el a avut o misiune deosebită, dar alții au făcut același lucru, în alte părți ale lumii. 

 Ar mai fi de spus și faptul că Petru a primit de la Isus (Iisus) sarcina de a lega și dezlega păcatele înainte de învierea Sa, iar toți ucenicii după învierea Sa și aceasta pentru că lui Petru i s-a descoperit de sus faptul că Isus (Iisus) este Fiul lui Dumnezeu. Eu nu exclud posibilitatea ca Petru să fi primit, înainte de învierea lui Isus (Iisus), puterea de a lega și dezlega păcatele, dar dacă în acel moment acesta părea un atribut exclusiv a lui Petru, prin epistola lui Ioan ni se arată că nu aceasta era situația. Până la urmă, conform evangheliei după Ioan, apostolul Petru, oricum a primit și el puterea de a lega și dezlega păcatele, o dată cu ceilalți ucenici. Înțeles prin prisma textului din Ioan, textul din Matei își schimă sensul, deoarece accentul nu mai cade pe un singur ucenic, ci pe toți ucenicii. Astfel instituția și autoritatea bisericească sunt lipsite de textul lor de căpătâi, care le permite deținerea și transmiterea autorității bisericești numai pe calea ierarhiei bisericești.

 Ce se înțelege prin puterea de a lega și dezlega păcatele? Se referă ea la aceia care au devenit Creștini sau numai la cei care urmau să devină Creștini și care înainte de a primi botezul în apă, aveau nevoie de o curățire a păcatelor. La fel cum Isus (Iisus) a iertat păcatele ologului și apoi la vindecat, tot așa și apostolii aveau nevoie de a ierta păcatele înainte ca o persoană să fie vindecată prin ei. Cu toate că apostolii nu au pronunțat niciodată formula ”iertate îți sunt păcatele,” ci numai Isus (Iisus) a făcut acest lucru, totuși se poate presupune că o persoană era iertată de Dumnezeu, prin intermediul apostolilor, înainte ca aceea persoană să fie vindecată. Cele două merg împreună și lucrul acesta se poate vedea și din epistola apostolului Iacov. (Iacov 5; 14-15) În toate cazurile se poate vorbi despre o putere conferită de Isus (Iisus) ucenicilor Săi, în baza jertfei Sale pe cruce, deoarece numai El a murit pe cruce, pentru iertarea păcatelor noastre și nu ucenicii Săi. Această putere nu poate exista independent de Persoana lui Isus (Iisus) și indepemndent de Duhul Sfânt. De altfel, Petru a primit această putere în momentul în care, prin Duhul Sfânt, a recunoscut pe Isus (Iisus), ca fiind Fiul lui Dumnezeu. Ucenicii au primit această putere în momentul când au primit și Duhul Sfânt și nu există legare sau dezlegare de păcate, fără ca persoana respectivă să nu fie locuită de Duhul Sfânt.

 Eu cred că iertarea și ținerea păcatelor, între aceia care au devenit deja Creștini, nu se aplică, adică noi avem fiecare acces direct la tronul lui Dumnezeu, prin Isus (Iisus) și nu se mai pune problema niciunui mediator, care să se interpună între noi și Isus (Iisus), așa cum că este cazul la cei sau cele care nu sunt încă Creștiniși au nevoie de un ghid, de un păstor, care să îi ducă la Isus (Iisus) și să facă toate cele necesare, pentru drumul lor către mântuire. Aceia sau acelea, care încă nu au credința lor proprie, pot să fie iertați de păcatele lor prin intermediul unui ucenic, adică al oricărui Creștin născut din nou, care să îi pregătească pentru a intra în contact direct cu Isus (Iisus), dar după ce s-au convertit numai Isus (Iisus) le mai iartă păcatele și nu oamenii. De ce? Pentru că ei devin preoți și preoții nu mai au nevoie de alți preoți, ci doar de Marele Preot, adică de Isus (Iisus). (1 Petru 2; 9; Apocalipsa lui Ioan 1; 6; Evrei 10; 21; 1 Ioan 2; 1-2) Noi suntem preoți, ce nevoie avem să mergem la alți preoți, ca să ni se ierte păcatele? Pentru cei care nu sunt ei înșiși preoți, adică nu sunt încă într-o relație personală cu Isus (Iisus), se poate înțelege această nevoie și așa se înțelege și puterea dată de Isus (Iisus) ucenicilor Săi de a lega și dezlega păcatele.

 Eu consider că textele din Matei și din Ioan, se pot citi și chiar trebuie citite numai unul în completarea celuilalt, dar textul din Ioan contrazice textul din Matei, dacă textul din Matei este citit și interpretat separat față de textul din Ioan, așa cum se și procedează, de cele mai multe ori. Nu este corect să spunem că numai Petru a primit cheia Împărăției Cerrurilor, deoarece toți ucenicii au primit această cheia o dată cu puterea de a lega și dezlega păcatele. Nu avem nevoie să aparținem de nici o instituție bisericească, pentru a fi născuți din nou sau pentru a dezlega păcatele celor care se apropie de Cristos, pentru prima dată. Dacă Dumnezeu ne-a chemat să dezlegăm păcatele celor care încă nu îl cunosc pe Cristos sau care nu au intrat într-un legământ personal cu El, a vom face la cererea Lui, în fiecare caz în parte, după cum ne arată El. Creștinii născuți din nou nu își vor dezlega însă păcatele unii altora, pentru că pentru un preot nu este de ajuns să meargă doar până la un alt preot, ci trebuie să meargă chiar la Marele Preot. Cele două texte biblice, citate de mine, pot fi citite fie în opoziție, fie în continuitate, dar în ambele cazuri pot să afirm că nici un Creștin nu are nici o autoritate asupra celorlalți, ci toți sunt pe deplin egali, în fața lui Dumnezeu.